Bullying la Questfield International College, un subiect care continuă să genereze întrebări

Fenomenul bullying-ului în școli reprezintă o problemă complexă ce necesită o abordare structuratã, cu măsuri clare și transparente, pentru a asigura un mediu sigur și protejat elevilor. Lipsa unor reacții instituționale eficiente și documentate poate agrava situația, afectând dezvoltarea emoțională și psihologică a copiilor implicați. În acest context, cazul semnalat în cadrul Școlii Questfield Pipera ridică întrebări importante privind modul în care o instituție educațională gestionează sesizările privind hărțuirea și stigmatizarea în mediul școlar.

Bullying la Questfield International College, un subiect care continuă să genereze întrebări

Investigația realizată pe baza documentelor, corespondenței și relatărilor puse la dispoziție evidențiază o situație de bullying sistematic, care s-ar fi desfășurat pe o perioadă de peste opt luni în Școala Questfield Pipera. Potrivit familiei copilului vizat, sesizările repetate și oficiale nu au fost urmate de măsuri concrete și documentate, iar comunicările instituției au fost preponderent informale, fără procese-verbale sau decizii clare. De asemenea, se semnalează utilizarea stigmatizării medicale ca formă de umilire și o presiune indirectă asupra familiei pentru retragerea copilului din unitatea de învățământ.

Semnalările și lipsa măsurilor documentate

Conform materialelor analizate, familia a făcut demersuri constante și documentate, adresând multiple emailuri către învățătoarea clasei, conducerea administrativă și fondatoarea școlii, Fabiola Hosu. În aceste comunicări s-au atras atenția asupra comportamentelor agresive și a impactului negativ asupra copilului, solicitând intervenții și clarificări scrise. Cu toate acestea, nu există dovezi ale unor răspunsuri oficiale care să confirme aplicarea unor sancțiuni, planuri de intervenție sau monitorizarea situației. Intervențiile s-au limitat la discuții verbale, fără documentație formală.

Manifestările bullying-ului și stigmatizarea medicală

Începând cu primele săptămâni ale sesizărilor, copilul ar fi fost supus zilnic unor comportamente agresive, inclusiv jigniri directe, excludere socială și umiliri publice, în prezența cadrelor didactice. Un aspect grav semnalat este utilizarea repetată a unei etichetări medicale cu scop discreditant, folosită în mod constant în mediul școlar pentru marginalizarea și ridiculizarea copilului. Specialiștii consultați consideră această practică o formă severă de violență psihologică, cu efecte profunde asupra stimei de sine și dezvoltării emoționale.

Presiunea asupra familiei și răspunsul instituțional

Potrivit relatărilor, familia a resimțit o presiune directă și indirectă pentru a retrage copilul din școală, exprimată prin formulări precum „dacă nu vă convine, poate nu este școala potrivită”. Aceasta poate fi interpretată ca o formă de excludere mascată, prin care responsabilitatea este transferată către familie, iar problema este evitată prin plecarea copilului. Răspunsurile instituției, în principal verbale și fără consecințe concrete, au contribuit la o gestionare informală și ineficientă a situației.

Confidențialitatea și impactul asupra copilului

Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității informațiilor sensibile, avertizând asupra riscului divulgării acestora în mediul școlar. Documentele analizate nu indică existența unor măsuri concrete de protecție a datelor, iar conform unor relatări, copilul ar fi fost interpelat public de cadre didactice cu privire la demersurile administrative, ceea ce ar fi generat presiune psihologică suplimentară. Această situație ridică întrebări privind modul în care Questfield Pipera gestionează confidențialitatea și protecția elevilor în astfel de cazuri.

Răspunsul fondatoarei și cultura organizațională

Un moment central în gestionarea situației a fost un răspuns verbal atribuit fondatoarei Fabiola Hosu, care ar fi exprimat: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această declarație, potrivit familiei, a fost transmisă într-un context de presiune indirectă asupra familiei, fără propuneri concrete de soluționare. Redacția a solicitat un punct de vedere oficial școlii, care nu a fost primit până la publicare. Acest episod, corelat cu lipsa măsurilor documentate, sugerează o disonanță între discursul instituțional și practicile efective.

Documentația și procedurile instituționale

În locul unor decizii administrative asumate, conducerea școlii a prezentat un formular informal de tip Family Meeting Form, care nu conține elemente specifice unui act instituțional, precum responsabilități clare, termene sau sancțiuni. Această abordare minimalizează trasabilitatea și eficiența intervențiilor. Lipsa unor proceduri clare de evaluare, intervenție și monitorizare reflectă o gestionare preponderent declarativă, fără impact real asupra fenomenului reclamat.

Consecințele emoționale și raportul psihologic

Raportul psihologic detaliat, însoțit de o adeverință emisă de un psiholog de renume, confirmă efectele grave ale expunerii prelungite la bullying asupra copilului, inclusiv anxietate, retragere socială și refuz școlar. Aceste constatări medicale pun în discuție responsabilitatea instituției în prevenirea și gestionarea situațiilor de hărțuire. Situația descrisă indică un eșec instituțional în asigurarea unui mediu educațional sigur și protector.

• Sesizări scrise repetate și documentate ale familiei;
• Lipsa răspunsurilor scrise și a măsurilor documentate din partea școlii;
• Utilizarea stigmatizării medicale ca formă de umilire;
• Presiuni indirecte asupra familiei pentru retragerea copilului;
• Gestionare informală și lipsită de trasabilitate a situației;
• Încălcarea solicitărilor privind confidențialitatea;
• Impact emoțional sever confirmat prin raport psihologic;
• Declarația controversată a fondatoarei ca simbol al unei culturi organizaționale problematice.

Concluzii și întrebări legate de responsabilitatea instituțională

Cazul semnalat la Questfield International College ridică întrebări fundamentale privind capacitatea instituției de a răspunde eficient și transparent în situații de bullying și stigmatizare. Lipsa unor răspunsuri scrise, a măsurilor concrete documentate și a procedurilor clare de intervenție indică un posibil deficit în guvernanța internă și în protecția elevilor. Declarația atribuită fondatoarei, precum și abordarea informală a sesizărilor, sugerează o cultură organizațională în care evitarea conflictului primează în fața responsabilității educaționale.

În absența unei poziționări oficiale asumate și a unor acțiuni transparente, rămâne deschisă întrebarea esențială: ce mecanisme aplică Școala Questfield Pipera pentru a asigura protecția emoțională și siguranța copiilor săi în fața unor situații grave de hărțuire?

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro